Cele mai întâlnite boli de inimă și cum poți să le previi

Cât de ++mult știi despre sănătatea inimii tale? Este ușor să ne lăsăm păcăliți de concepții greșite. La urma urmei, bolile de inimă se întâmplă doar cu vecinul tău în vârstă sau cu unchiul tău iubitor de mâncare prăjită, nu? Sau știi adevărul real – că oameni de orice vârstă pot dezvolta boli de inimă, chiar și cei care mănâncă corect?

Bazându-te pe presupuneri false poate fi periculos pentru inima ta. Boala cardiovasculară omoară mai mulți oameni în fiecare an decât orice altă boală. Dar îți poți spori sănătatea inimii prin separarea faptului de ficțiune. Să listăm cele mai comune mituri.

1. „Sunt prea tânăr ca să-mi fac griji pentru boli de inimă”.

Modul în care trăiești îți afectează acum riscul de boli cardiovasculare mai târziu în viață. Încă din copilărie și adolescență, placa poate începe să se acumuleze în artere și mai târziu să conducă la artere înfundate. Unul din trei americani are boli cardiovasculare, dar nu toți sunt vârstnici. Chiar și persoanele tinere și de vârstă mijlocie pot dezvolta probleme cardiace – mai ales acum că obezitatea, diabetul de tip 2 și alți factori de risc devin mai frecvenți la o vârstă mai mică.

2. „Nu știu dacă am avut hipertensiune arterială, deoarece ar exista semne de avertizare.”

Hipertensiunea arterială este numită „criminalul tăcut”, deoarece de obicei nu știi că îl ai. Este posibil să nu simți niciodată simptome, așa că nu aștepta să te avertizeze corpul că există o problemă. Modul de a ști dacă ai tensiune arterială ridicată este să îți verifici numărul cu un simplu test de tensiune arterială. Tratamentul precoce al hipertensiunii arteriale este esențial, deoarece, dacă este lăsat netratat, poate provoca atac de cord, accident vascular cerebral, leziuni renale și alte probleme grave de sănătate.

3. „Voi ști când voi face un atac de cord, deoarece voi avea dureri de piept.”

Nu neaparat. Deși este frecvent să ai dureri în piept sau disconfort, un atac de cord poate provoca simptome subtile. Acestea includ lipsa de respirație, greață, durere de cap și durere sau disconfort la una sau ambele brațe, maxilar, gât sau spate. Chiar dacă nu ești sigur că este un atac de cord, sună imediat la 911.

4. „Diabetul nu îmi va amenința inima atâta timp cât îmi iau medicamentele.”

Tratarea diabetului poate ajuta la reducerea riscului pentru sau întârzie dezvoltarea unor boli de inimă. Dar chiar și atunci când nivelul de zahăr din sânge este sub control, ai încă un risc crescut de boli de inimă și accident vascular cerebral. Acest lucru se datorează faptului că factorii de risc care contribuie la debutul diabetului îți fac, de asemenea, mai multe șanse de a dezvolta boli cardiovasculare. Acești factori de risc se suprapun și includ hipertensiunea arterială, excesul de greutate și obezitatea, inactivitatea fizică și fumatul.

5. „Familia mea are un istoric de a dezvolta boli de inimă, așa că nu pot face nimic pentru a le preveni.”

Deși persoanele cu antecedente familiale de boli de inimă prezintă un risc mai mare, poți lua măsuri pentru a reduce dramatic riscul. Creează un plan de acțiune care să îți păstreze inima sănătoasă, abordând aceste direcții: fă sport; controlează colesterolul; mananca mai bine; gestionează tensiunea arterială; menține o greutate sănătoasă; controlează glicemiei; și nu mai fuma.

6. „Nu trebuie să-mi verific colesterolul până nu am vârsta mijlocie.”

Îți recomandăm să începi să îți verificați colesterolul la fiecare 5 ani începând cu vârsta de 20 de ani. Este o idee bună să începi să faci un test de colesterol chiar mai devreme dacă familia ta are antecedente de boli de inimă. Copiii din aceste familii pot avea un nivel ridicat de colesterol, ceea ce îi pune în pericol de a dezvolta boli de inimă ca adulți. Te poți ajuta pe tine și familia ta, consumând o dietă sănătoasă și exerciții fizice în mod regulat.

7. „Insuficiența cardiacă înseamnă că inima nu mai bate.”

Inima încetează să bată brusc în timpul stopului cardiac, nu insuficienței cardiace. Cu insuficiență cardiacă, inima continuă să funcționeze, dar nu pompează sângele la fel de bine. Poate provoca scurtarea respirației, umflarea picioarelor și gleznelor sau tuse persistentă și respirație șuierătoare. În timpul stopului cardiac, o persoană își pierde cunoștința și oprește respirația normală.

8. „Această durere în picioare trebuie să fie un semn al îmbătrânirii. Sunt sigur că nu are nicio legătură cu inima mea.”

Durerea de picioare simțită în mușchi poate fi un semn al unei afecțiuni numită boală a arterei periferice. Aceasta rezultă din arterele blocate în picioare cauzate de acumularea plăcii. Riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral crește pentru persoanele cu această afecțiune.

9. „Inima mea bate foarte repede. Trebuie să fac un atac de cord.”

Unele variații ale ritmului cardiac sunt normale. Frecvența cardiacă se accelerează în timpul exercițiului fizic sau când te emoționezi și încetinește când dormi. De cele mai multe ori, o schimbare a bătăilor inimii nu este un motiv să îți faci griji. Dar uneori, poate fi un semn de aritmie. Majoritatea aritmiilor sunt inofensive, dar unele pot dura suficient de mult pentru a afecta cât de bine funcționează inima și necesită tratament.

10. „Ar trebui să evit exercițiile fizice după un atac de cord.”

Nu! Cât mai curând posibil, începe un antrenament aprobat de medic! Cercetările arată că supraviețuitorii de atac de cord care sunt activi fizic în mod regulat și fac alte schimbări sănătoase pentru inimă trăiesc mai mult decât cei care nu. Persoanele cu afecțiuni cronice constată de obicei că activitatea cu intensitate moderată este sigură și benefică.