De multe ori, pacienții cu simptome de boli de medicină internă, dar și de alte specialități sunt în dificultate la ce tip de doctor să își facă programare astfel încât să găsească cât mai curând un diagnostic și/sau un tratament.

Probabil ai auzit de mai multe ori termenul de medicină internă, însă nu știi exact la ce se referă. În acest articol vei avea ocazia să afli și să descoperi cât de importantă este această ramură a medicinei.

Medicina internă este o specialitate aparte, iar medicii cu această specialitate, uneori cunoscuți și ca interniști sunt doctori care au o privire de ansamblu asupra unui pacient. Formarea lor aprofundată și cunoștințele despre întregul corp uman, cu accent pe organe îi face să evalueze sistemic un pacient, nu doar într-un spectru îngust și nișat al unei supraspecializări.

Mulți pacienți se confruntă cu diverse boli de medicină internă și au nevoie de mai multe tratamente simultan. În aceste cazuri, un medic internist este extrem de important pentru că va coordona schemele de tratament date de mai mulți medici specializați, evitând suprapunerea de medicație sau apariția reacțiilor adverse la medicamente.

Ei se specializează în medicina adulților și sunt instruiți în mod special pentru a rezolva probleme de diagnostic, a gestiona boli de medicină internă severe pe termen lung și a ajuta pacienții cu multiple afecțiuni cronice complexe, oferă îngrijire medicală sistemică și pe termen lung.

Consultând un medic de medicină internă, pacientul poate evita un număr mare de vizite medicale care s-ar putea să nu fie esențiale. Internistul este specializat în evaluarea situațiilor complexe și determină care dintre problemele de sănătate necesită o consultare suplimentară sau un tratament de la un specialist într-un domeniu anume. Prin urmare, pacientul beneficiază de o abordare mai eficientă și coordonată a îngrijirii medicale, economisind timp și bani.

Desigur că un pacient cu una sau mai multe boli de medicină internă poate fi trimis de internist la un specialist cardiolog, gastroenterolog, pneumolog, nefrolog, hematolog etc., atunci când este cazul unei evaluări mai amănunțite.

Simptome care pot indica boli de medicină internă

Simptome care pot indica boli de medicină internă

Dacă tu sau cineva drag întâmpină oricare dintre următoarele simptome, poate fi un indiciu că ar putea suferi de boli de medicină internă, boli ce pot fi diagnosticate dacă alege să mergi la un consult la un medic de medicină internă.

Următoarea listă de simptome este doar cu titlu de exemplu, aceasta fiind mult mai exhaustivă:

  • Dureri de cap persistente sau severe;
  • Dificultăți de respirație sau respirație șuierătoare;
  • Durere în piept sau palpitații;
  • Hipertensiune arterială constantă;
  • Pierdere în greutate inexplicabilă sau scădere în greutate;
  • Oboseală extremă sau slăbiciune;
  • Tulburări de somn, precum insomnie sau somnolență excesivă;
  • Îngălbenirea pielii și a albului ochilor (icter);
  • Dureri abdominale persistente sau severe;
  • Sângerări sau vânătăi neobișnuite;
  • Înroșirea pielii, erupții cutanate sau mâncărimi severe;
  • Durere persistentă la nivelul articulațiilor sau mușchilor;
  • Dificultăți de înghițire sau dureri la înghițire;
  • Indigestie cronică sau reflux gastroesofagian;
  • Diaree sau constipație persistentă;
  • Schimbări în aspectul sau culoarea urinei și a scaunului;
  • Amețeli sau leșinuri;
  • Confuzie, tulburări de memorie sau de concentrare;
  • Edeme (umflături) la nivelul picioarelor, gleznelor sau brațelor;
  • Febra persistentă sau recurentă.

În plus, dacă ai consultat mai mulți medici specialiști fără ca aceștia să stabilească un diagnostic clar, un consult la medic internist te poate scuti de timp și frustrare la mai multe vizite medicale la diverse specialități medicale, având acces la un diagnostic și un tratament, scutindu-te de neliniștile vizitelor medicale la mai mulți doctori.

Boli de medicină internă

Boli de medicină internă

Un internist diagnostichează boli de medicină internă, adică în mare parte boli ale organelor interne (inimă, plămâni, tub digestiv, splină, ficat, rinichi, sânge, metabolism, articulații, schelet osos).

  • Inimă: boli precum hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă sau cardiopatia ischemică etc.

  • Plămâni: boli precum pneumonia, bronșita cronică, astmul bronșic, cancerul pulmonar, traheobronșita acută sau sarcoidoza etc.

  • Aparat digestiv: gastrita, ulcerul peptic, boala de reflux gastroesofagian sau cancer gastric etc.

  • Ficat: hepatită cronică, ciroză, calculi biliari, steatoză hepatică, dischinezie, tumori maligne etc.

  • Colon: sindromul colonului iritabil, cancerul de colon etc.

  • Rinichi: infecții urinare, insuficiență renală, litiază renală, pielonefrită etc.

  • Bolile sanguine: anemii (care pot fi un semnal de alarmă pentru afecțiuni mai grave, precum limfoamele sau diversele tipuri de leucemie).

  • Oase și articulații: reumatisme degenerative și inflamatorii, poliartrita reumatoidă, osteoporoza etc.

  • Metabolism: dislipidemia (colesterol crescut), guta, diabetul zaharat și bolile tiroidiene.

  • Boli sistemice: lupus eritematos sistemic, sclerodermie și vasculite, precum boala Wegener.

cele mai frecvente boli de medicină internă

10 dintre cele mai frecvente boli de medicină internă pe care interniștii le diagnostichează

  • Hipertensiunea arterială

Cunoscută și ca tensiune arterială crescută, este o afecțiune foarte frecventă în care forța exercitată de sânge asupra pereților arterelor este suficient de mare pentru a provoca probleme de sănătate pe termen lung. Aceasta poate crește riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și afecțiuni renale.

  • Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o afecțiune cronică în care organismul nu poate regla nivelul adecvat de zahăr în sânge. Există două tipuri principale: diabetul de tip 1, care apare în copilărie și necesită administrarea de insulină, și diabetul de tip 2, care este strâns legat de stilul de viață și de factori de risc precum obezitatea și sedentarismul.

  • Astmul

Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii care provoacă dificultăți de respirație, respirație șuierătoare și tuse. Acesta poate fi declanșat de alergeni, infecții respiratorii, efort fizic sau expunerea la factori poluanți din mediul înconjurător.

  • Insuficiența cardiacă

Este afecțiunea în care inima nu pompează suficient sânge. Aceasta poate fi cauzată de o varietate de afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli coronariene și valvulopatii.

  • Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)

BPOC este un termen general care include afecțiuni precum bronșita cronică și enfizemul. Aceasta este cauzată în principal de fumat și se caracterizează prin dificultăți de respirație, tuse productivă și o creștere a mucozităților.

  • Obezitatea

Obezitatea este o afecțiune în care excesul de grăsime corporală afectează negativ sănătatea. Este un factor de risc major pentru o serie de afecțiuni, inclusiv diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, unele tipuri de cancer și afecțiuni ale articulațiilor.

  • Artrita reumatoidă

Aceasta este o boală autoimună cronică care provoacă inflamație și durere la nivelul articulațiilor, ducând la deteriorarea progresivă a acestora. Aceasta poate afecta și alte organe și sisteme ale organismului.

  • Boala inflamatorie intestinală

Boala este de fapt un termen umbrelă pentru mai multe boli de medicină internă care include afecțiuni precum boala Crohn și colita ulcerativă. Aceste boli provoacă inflamație cronică a tractului gastrointestinal și pot provoca simptome precum diaree, dureri abdominale, pierdere în greutate și oboseală. Această afecțiune este de lungă durată, cu perioade de remisiune și puseuri.