Există numeroase ocupații care implică muncă fizică, însă anumite meserii care presupun mișcări repetitive ale încheieturilor mâinii te fac un candidat pentru unul dintre cele mai răspândite boli: sindromul de tunel carpian.

Aproape 50 % dintre persoanele adulte active dezvoltă cel puțin o dată pe parcursul vieții sindromul de tunel carpian (potrivit unei statistici din SUA).

Acest sindrom începe cu simptome precum furnicături, degete amorțite și durere la la nivelul brațului, până la cot sau umăr. Netratat, ajunge în stadii severe și este nevoie de o operație chirurgicală de tunel carpian. Din păcate, operația de tunel carpian este a doua cea mai frecventă operație efectuată în SUA.

Cunoscută și sub denumirea de compresie a nervului median, sindromul de tunel carpian afectează o sumedie de persoane cu meserii foarte diferite, începând cu orice persoană care lucrează mult la calculator și încheind cu muncitori, medici ecografiști și anumiți muzicieni.

Înainte de a descoperi lista cu meserii care cresc riscul de a dezvolta această afecțiune, iată câteva aspecte legate de simptome.

Simptome

Ai degete amorțite? Scapi lucruri din mână mult mai ușor decât înainte? Ai dureri de braț în timpul nopții? Atunci ai putea suferi sindromul de tunel carpian. Acestea sunt o parte dintre simptomele acestei afecțiuni.

Degetele amorțite și furnicături sunt primele semne. La acestea se adaugă dureri ale brațului ce pot iradia până la cot sau la umăr. În plu, apare deseori și dificultatea de a ține sau a apuca obiecte. Cu alte cuvinte, pacienții scapă obiecte din mână mult mai ușor decât înainte.

Pentru un diagnostic precis însă este nevoie de o consultație la un medic specialist. Asta pentru că există multe alte patologii ce se pot manifesta prin dureri la nivelul mâinii.

În sindromul de canal carpian simptomele se agravează în special noaptea, pacienții trezindu-se din somn din cauza durerilor.

Chiar dacă ai simptome suportabile, este indicat să urmezi un tratament prescris de doctor. Sindromul de tunel carpian este o boală progresivă și ireversibilă și neacționând din timp, sunt șanse mari să se agraveze.

Boala se manifestă uneori și în sarcină, doar că simptomele trec, de cele mai multe ori, odată cu nașterea copilului.

Operația poate fi necesară în cazul în care simptomele sunt severe și niciun alt tratament nu a dus la ameliorarea lor.

De ce apar aceste simptome

Nervul median este un nerv ce se întinde pe lungimea brațului și trece și prin încheietura mâinii. Atunci când încheietura se inflamează, acest nerv este afectat, spațiul fiind mic și plin cu ligamente și oase.

Sindromul de tunel carpian se declanșează atunci când acest nerv este comprimat într-un pasaj îngust din încheietura mâinii, numit tunel carpian.

Pentru că acest nerv median este responsabil cu senzațiile și mișcările degetelor (excepția celui mic) apar și simptomele de furnicături sau slăbiciune a mâinii.

Locuri de muncă care te predispun la sindromul de tunel carpian

Locuri de muncă care te predispun la sindromul de tunel carpian

O persoană care lucrează pe computer timp de peste opt ore în fiecare zi și folosește un mouse are mai multe șanse să dezvolte sindromul de tunel carpian.

Așa se face că nu doar copywriterii, designerii de interior, ci și gamerii, programatorii și secretarele pot suferi de sindrom.

Chitariștii, pianiștii, designerii, pictorii și arhitecții sunt în egală măsură predispuși.

Bucătarii, brutarii și ajutoarele lor care taie alimente sau amestecă aluaturi ore în șir pot suferi de acest sindrom. Croitorii care cos și pun o presiune semnificativă asupra mâinii sunt și ei printre pacienții obișnuiți.

Frizerii care țin foarfecele și pieptenele ore în șir sunt și ei predispuși.

Job-urile de tip producție care includ o linie de asamblare sau mișcări repetate au șanse ridicate să sufere de compresia nervului median.

Ținerea în mână a echipamentelor (de tip picamăre, surubelnițe etc) sau a dispozitivelor pentru o perioadă lungă de timp poate duce, de asemenea, la durere și suferință.

Alte câteva dintre cele mai comune meserii care predispun la manifestarea sindromului de tunel carpian sunt:

  • chitarist;
  • pianist;
  • casier;
  • medic ecografist;
  • radiolog;
  • dentist;
  • tehnician dentar;
  • muncitor în construcții;
  • pictor.

Date statistice legate de riscurile de a dezvolta sindromul de tunel carpian

Conform unor date statistice din România, sindromul de tunel carpian ar afecta un procent de până la 5 % din populație, fiind cea mai frecventă boală cronică care afectează mâna.

Conform unor date statistice din SUA, aproximativ 50% dintre adulți suferă cel puțin o dată în viață de sindromul de tunel carpian.

Boala apare într-un procent mult mai mare la femei (aprox. de 70%) și mai mic la bărbați (aprox 30%).

Deși poate apărea la orice vârstă, cei mai mulți pacienți suferă de această boală în intervalul 40 – 60 de ani.

Cum știi dacă ai sindromul de tunel carpian?

Simptomele sindromului de tunel carpian includ furnicături, degete amorțite, dureri și slăbiciune a mâinii, degetelor și/sau încheieturii mâinii.

Acestea pot începe treptat și se manifestă mai întâi ca o senzație de furnicături, arsură, amorțeală sau mâncărime în palma mâinii și la toate degetele, mai puțin cel mic. În special degetul mare, arătătorul și degetul mijlociu sunt cele afectate, precum și jumătate din inelar. Acestea sunt și cele care primesc semnale de la de nervul median.

Primele semne ale sindromului de tunel carpian pot include, de asemenea, dificultatea efectuării de sarcini manuale. Unii oameni nu pot face diferența dintre cald și rece atunci când ating un obiect. În cazurile mai avansate, mușchii de la baza degetului mare se pot atrofia chiar.

Dacă bănuiești că ai putea avea sindromul de tunel carpian, ar trebui să fi evaluat de un medic cât mai curând posibil.

Ce tratamente sunt pentru sindromul de tunel carpian

Ce tratamente sunt pentru sindromul de tunel carpian

Pe lângă tratarea afecțiunilor de bază și oprirea sau modificarea tipurilor de mișcări care cauzează sindromul de tunel carpian, există o serie de tratamente pentru această afecțiune.

Printre acestea se numără repaus, mănuși speciale (încălzite), atele, kinetoterapie, medicamente anti-inflamatoare, corticosteroizi și terapii alternative (yoga, acupunctură etc).

Când este nevoie de o operație de tunel carpian?

Când ai un diagnostic sever al sindromului de tunel carpian, medicul poate să-ți recomande intervenția chirurgicală.

Chiar și atunci, medicul va dori probabil să încerci mai întâi tratamente nechirurgicale.

Operația presupune o incizie aprox 2 centimetri în palmă. Țesuturile sunt îndepărtate ușor pentru ca chirurgul să aibă acces în interior, unde se află ligamentul transvers al carpului. Medicul va face incizia acestui ligament pentru a elibera presiunea pe care o pune pe nervul median.

Apoi zona este cusută cu fire. Procedura se face cu anestezie locală și durează între 10-20 de minute, iar pacientul poate pleca imediat acasă, cu un pansament la nivelul mâinii.

Cum poți preveni sindromul de tunel carpian?

Dacă ai o profesie care îți solicită încheieturile mâinilor, îți poți întinde degetele, mâinile și încheieturile și poți face pauze scurte cât mai des posibil.

Dacă folosești calculatorul, ține tastatura la înălțimea cotului sau puțin mai jos. Nu lovi în taste cu putere, ci apasă pe ele cât mai ușor. Schimbă mouse-ul computerului. Asigură-te că mouse-ul computerului este confortabil și că nu îți încordează încheietura mâinii.

Pentru un scris de mână prelungit, folosește un stilou mare cu un adaptor supradimensionat, cu prindere moale și cerneală care curge liber.

Ia pauze scurte și frecvente. Întinde-ți ușor și îndoaie periodic mâinile și încheieturile.

E indicat să alegi o poziție corectă a corpului în timpul lucrului, pentru a pune o presiune mai mică asupra coloanei. Poziția incorectă duce umerii înainte, scurtând mușchii gâtului și umerilor și comprimând nervii din gât. Acest lucru poate afecta încheieturile, degetele și mâinile și poate provoca dureri de gât.

Angajatorii pot ajuta la prevenirea sindromului de tunel carpian prin folosirea unui mobilier ergonomic și alegerea unor instrumente proiectate să solicite mai puțin încheieturile.

Asigură-te că ai mâinile calde. Sunt șanse mai mari să ai dureri de mână și rigiditate dacă lucrezi într-un mediu rece. Dacă nu poți controla temperatura la locul de muncă, folosește mănuși fără degete care îți mențin mâinile și încheieturile calde.